Au fost si zilele iasului , pline de milostenie si spiritualitate in partea dinspre mitropolie si pline de mici si tarabe cu chinezarii in tot ce a mai ramas din centru.
Ceea ce este la ordinea zilei este mirosul de frigarui mici ,tiribombe, imbulzeala, aglomeratie si nelipsitii amatori de buzunare insa astazi a fost sfarsitul…mult asteptatul concert, s-a huiduit, s-a cantat, a fost frumos (din cate am auzit) ca a fost asa de bine in casa… insa am “fost” la artificii insa am ajuns doar pe podul nicolina (mai bine zis am inghetat la jumatatea lui ).A fost interesant, cateva artificii mari, altele mai mici iar din spatele blocurilor se zarea conturul Palatului Culturii ce stralucea in noapte cu o aura de sacru, asa cu pauze de cate 5 minute ce pareau a fi ore in gerul necrutator, am mai reusit si noi muritorii de pe pod , care nu am indraznit sa ne imbulzim pe la prefectura , sa zarim cate un artific doua, care mai de care mai blajin… dupa 20-30 minute asa taraite  a urmat finalul GRANDIOS! artificii mari ce depaseau blocurile … YEEEY!
Printre una alta am reusit sa prind una doua imagini mai brrr…inghetate …

Si gata zilele Iasului…

Martea in general este zi cu ghinion,si cum este si 13 se anunta a fi ghinionista de-a dreptul plina de nenoroace si s-a desfasurat conform planului.
Am fost un invatacel in clasa 1 asa ca stiu adunarile destul de bine, astfel ca celor trei ceasuri rele dintr-o zi de marti obisnuita ii adaugam inca un ghinion specific zilei de 13 si rezultatul este 4 intamplari nefericite in aceasta zi de marti 13…primul pe lista a fost faptul ca s-a luat curentul la facultate, iar unele laboratoare au fost intrerupte ( YEEY ) insa nu si al meu, anuntandu-ne ca putem face laboratorul si fara curent electric.Acum nu pot spune exact care a fost partea proasta, ca am facut laboratorul chiar daca nu era curent sau ca au venit in cele din urma electronii pe “teava”,dar a fost un ceas rau. Al doilea ceas rau a fost faptul ca circumstantele au facut sa utilizez “trainicul” transport in comun la ora de varf, dupa ce am alergat ca sa prind autobuzul in statie pentru a merge la cursuri, acesta s-a oprit pur si simplu la nici 100 de metri si uite asa un autobuz plin ochi de studenti, elevi si oameni ce trebuie sa ajunga la timp la munca au coborat fiecare cu o privire cat mai dusmanoasa si nedumerita insa grabita ca acum trebuie sa prinda alt autobuz plin PLIN ce trebuie sa ii duca la destinatia finala. Alt moment “ghinionist” … dintr-un anumit punct de vedere, au fost problemele cu retroproiectorul facultatii fapt ce a intarziat inceputul cursului …YEY . In cele din urma a venit si ghinionul zilei de 13 si anume vremea uda furtunoasa, rece si sa nu uitam udaa, autobuze pline si sa nu uitam frig…

1-2-3-4 …asta a fost ziua de marti 13, plina de ghinioane cu nervi sau nenoroace cu rasete (hohote de ras mai exact) .

tic tac trece ceasul si gata cu noaptea, subconstientul si-a facut treaba dandu-mi nenumarate vise, vise de 5 minute care ca lungime si actiune in lumea viselor sunt echivalente unui episod de sitcom american …Seinfeld or Two and a half Man …oh  cat de mult a mai trecut de cand nu am mai avut un vis de lungimea unui film de actiune ca sa ma pot trezi invigorata de dimineata…mos Ene ai tema pentru diseara auzi?

Scrolling down the memory lane, saw tons a photos and saw that I WAS HOT ! so damn pretty and cute but i was never happy with myself, Why do we all underestimate ourselves I don’t know , maybe it’s in the human nature not to be happy with ourselves, and when we are we go to the other extreme …that when we become so vane that our soul is dryed out…

Human Nature is so weird…